08 mai

Egalitatea de şanse pe durata pandemiei – victimele violenţei, cele mai afectate

De Ziua Naţională a Egalităţii de Șanse, serbată pe 8 Mai după adoptarea legii în Parlament în 2015, mesajul meu, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, stă sub semnul efectelor pandemiei asupra victimelor violenţei domestice.

            Este o perioadă dificilă pentru noi toţi, însă pentru femeile aflate într-o relaţie cu un partener abuziv şi pentru copiii expuşi la violenţă domestică, această pandemie poate fi literalmente o ameninţare la adresa vieţii lor şi nu din cauza noului virus.

            România este în continuare codaşă la egalitate de şanse în rândul statelor membre UE, iar cetăţenii români sunt afectaţi zilnic de discriminare şi de stereotipuri. Cea mai gravă situaţie a fost şi, cu regret o spun, încă este cea a victimelor violenţei domestice: femeile sunt în continuare ucise de actuali sau foşti parteneri, iar numărul infracţiunilor din acest spectru, inclusiv violul şi abuzul minorilor este în creştere. Nu există o reţea suficientă de sprijin şi asistenţă, iar asta se vede cu atât mai mult în această perioadă.

            În calitate de preşedintă a Comisiei de resort, am tras numeroase semnale de alarmă, am adresat solicitări autorităţilor competente, am iniţiat şi participat la întâlniri cu reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale din domeniu pentru a oferi soluţii viabile victimelor violenţei. Alocarea de resurse pentru prevenirea şi combaterea violenţei este o urgenţă inclusiv pe durata pandemiei. Acesta este şi motivul pentru care găzduiesc o consultare online chiar de Ziua Naţională a Egalităţii de Șanse cu reprezentanţi ai ANES, Romanian Women’s LOBBY. Răspunsul guvernamental la criza declanşată de Covid19 trebuie să ţină cont de egalitatea de şanse, iar statul român are datoria de a proteja acele categorii vulnerabile cu atât mai mult în condiţiile generate de coronavirus.

            Din păcate, Comisia parlamentară pe care o conduc nu deţine pârghiile necesare pentru a acţiona direct, nu facem alocări bugetare, iar realist vorbind, nicio strategie, niciun program, nicio iniţiativă legislativă nu poate fi implementată cât timp nu există normele şi fondurile necesare. Dar putem fi liantul dintre autorităţi, mediul asociativ, mediul privat şi cetăţeni.

Obiectivul meu şi al partenerilor instituţionali şi asociativi este să demarăm împreună o campanie similară celor din Franţa şi Spania. Aceste ţări europene, confruntate cu creşterea exponenţială a cazurilor de violenţă domestică au cooptat reţeaua naţională de farmacii într-un program de prevenţie şi combatere a fenomenului. Astfel, femeile pot cere ajutor la farmacie printr-un cod anume, iar farmacistul poate alerta autorităţile, chiar dacă victima violenţei este însoţită de agresor şi în izolare, şi la cumpărături.

Voi propune acest model Colegiului Farmaciştilor, în parteneriat cu ANES şi reteaua nonguvernamentală ROWL care reuneşte peste 20 de asociaţii active care luptă pentru egalitatea de şanse.

            Astfel de campanii sunt utile mai ales pentru informare, conştientizare, dar intervenţia statului trebuie să se concentreze cu precădere pe intervenţie eficientă în ceea ce priveşte cazurile urgente, pe servicii destinate victimelor, pe măsuri de sprijin inclusiv la nivel economic şi pe introducerea principiilor de bugetare de gen în planificările bugetare din perioada următoare, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Uniunii Europene.

Prof. Cristina Iurișniți,

Deputat USR în Parlamentul României

Comentarii