Șapte legi, cu modificări ulterioare, apărute de-a lungul anilor după 2001, prevăd acordarea de pensii speciale pentru mai multe categorii profesionale. Rând pe rând, pe lângă cadrele militare, s-au abonat la pensii speciale magistrații (procurori și judecători), membrii corpului diplomatic și consular, funcționarii publici parlamentari, personalul aeronautic civil navigant profesionist, funcționarii Curții de Conturi și personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor.

Peste două miliarde de euro se cheltuie anual doar cu pensiile speciale, în condițiile în care deficitul bugetar pe anul 2020 este de circa 11 miliarde de euro. Conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice, numărul de beneficiari de pensii de serviciu era la finele anului 2019 de 9.359 de persoane.

Cea mai mare pensie este de 18.716 lei și este primită de un magistrat. Cei mai mulți pensionari beneficiari de pensie specială vin din categoria magistraților, 3.878 de persoane, în baza Legii 303/2004. Tot din rândul instanțelor judecătorești și al Parchetelor, respectiv 1.800 de pensionari, sunt foștii funcționari „auxiliari de specialitate”, cu o pensie medie de 4.439 de lei.

O altă categorie de privilegiați, în urma adoptării noului Cod Administrativ, au devenit, de la 1 ianuarie 2020, primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene.

Deși Guvernul a acceptat amendamentul USR care amâna intrarea în vigoare a prevederilor din Codul administrativ privind pensiile speciale pentru primari, viceprimari şi aleşi locali, PSD a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu modificarea OUG 114 prin asumarea răspunderii Guvernului, astfel încât  efectele ordonanţei de urgenţă emise de guvernul Orban vor fi suspendate până la decizia Curţii.

Prin urmare, începând cu 1 ianuarie, încă o categorie de pensionari privilegiați  vor mări deficitul bugetar al României, sfidându-i practic pe ceilalți cetățeni care i-au pus prin votul lor pe funcții pentru a administra comunitățile, și nu pentru a deveni niște „favorizați ai sorții”. Mai concret, edilii şi şefii consiliilor judeţene care au deţinut astfel de funcţii începând cu anul 1992 şi s-au pensionat deja pot depune până în primăvară cererile pentru acordarea unor indemnizaţii suplimentare pensiilor, al căror cuantum poate fi şi de 7.000 lei pe lună.

Cuantumul unei pensii speciale nu ține cont de contribuția plătită. În multe cazuri, suma plătită de stat ajunge să depășească salariul pe care îl primea beneficiarul înainte de a se pensiona.

Diferența de bani între pensia calculată în funcție de contribuția plătită la bugetul asigurărilor sociale și cuantumul efectiv al pensiei speciale este suportată din bugetul de stat.

Numai din economia rezultată din tăierea pensiilor speciale, guvernul ar avea resurse financiare suficiente pentru a plătii alocaţiile pentru copii majorate.

Specialiști în domeniul financiar spun că, pe lângă povara bugetară imensă, pensiile speciale au și un efect social negativ pe termen lung, datorită aplicării discriminatorii între diferitele clase profesionale de contribuabili. E vorba de o formă de populism selectiv, ale cărui rezultate negative se repară foarte greu, chiar mai greu decât remedierea efectelor deficitelor gemene din economie, provocate și amplificate de fosta guvernare PSD.

Votul de astăzi din Camera Deputaților trebuie să ducă la eliminarea pensiilor speciale. Așa cum am mai declarat, USR susține orice demers politic care va avea ca finalitate eliminarea pensiilor speciale. S-a demonstrat deja, de nenumărate ori, că acestea reprezintă o nedreptate, o inechitate și o sfidare la adresa milioanelor de pensionari care primesc pensii pe principiul contributivității. De peste doi ani, Uniunea Salvați România depune toate eforturile în Parlament pentru eliminarea pensiilor speciale, dovadă stând și cele două proiecte de lege depuse în septembrie 2017, respectiv octombrie 2017. Primul vizează pensiile speciale ale parlamentarilor, al doilea prevede eliminarea a șapte categorii de pensii 

Deputat

Cristina Iurișniți