Ce fel de strategii, politici educaționale și sociale promovăm?
Educația de calitate la toate nivelurile în mediul urban și, mai cu seamă, în cel rural, unde decalajul la nivelul frecvenței și al calității actului educațional este important și îngrijorător, conștientizarea drepturilor fundamentale, lupta împotriva abandonului școlar și a analfabetismului funcțional, (știm cu toții ca peste 40% din elevii români sunt analfabeți funcțional), educația pentru sănătate, cât și cea pentru prevenția sarcinilor nedorite, ar trebui să reprezinte direcțiile unor politici educaționale care să contribuie la îmbunătățirea calității vieții!
România se confruntă cu mai multe situații de risc din cauza lipsei unor decizii politice ale autorităţilor care evită subiectul sănătății sexuale și reproductive, dar de multe ori pun piedici în calea activităţii de informare privind temele sexualităţii desfășurate de organizaţiile non-guvernamentale. Da, sunt importante dezbaterile pe tema avortului și de aici necesitatea educației copiilor pentru sănătate și pentru cea sexuală care e utilă în scoli pentru a preveni abandonul școlar și pentru a promova informațiile corecte din surse sigure de la specialiști! Mens sana in corpore sano! Suntem minte, spirit, sentimente, dar și corp fizic de care nu ar trebui sa ne rușinăm și să ajungem să promovăm pudoarea în epoca Internetului.
Familia, factor decisiv de socializare şi educație pentru copii
Familia constituie mediul în care copilul se naşte, trăieşte primii ani ai existenţei personale, se dezvoltă şi se formează pentru viaţă. Ea reprezintă un prim instrument de reglare al interacţiunilor dintre copil şi mediul social. Are rolul central de asigurare a condiţiilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copilăriei şi care stau la baza structurării personalităţii individului. Dar realitatea socială ne arată clar că familia nu este întotdeauna un loc de referință pentru mulți dintre tineri. Tinerii nu au acces la informațiile corecte, din surse sigure devin, cu ușurință, victime și, pe cale de consecință, pierd un start bun în dezvoltarea lor ulterioară la nivel relațional. În contextul societal actual, informația corectă pe tema educației sexuale și pentru sănătate este deficitară! De aici și numărul mare de sarcini nedorite care apar din ignoranță și lipsa informațiilor necesare vârstei când adolescentele ar trebui să fie preocupate de dezvoltarea profesională și personală!
România are cel mai mare număr de fete sub 15 ani care devin mame. În 2014, numărul tinerelor care aveau mai puțin de 15 ani și au născut era de 661, iar al celor cu vârsta între 15-19 ani era de 17.887, conform Anuarului statistic INSEE 2015. Alte date statistice sunt alarmante: al doilea cel mai mare număr de noi diagnosticări cu HIV în rândul tinerilor cu vârstă de până la 24 de ani sau cel mai mare nivel al mortalității în urma cancerului de col uterin, de 6,3 ori mai mare decât media ţărilor din Uniunea Europeană.
În concluzie, în faţa acestei stări de fapt caracterizate prin neglijență, ignoranţă şi iresponsabilitate, care condamnă sute de mii de femei la vulnerabilitate, suferinţă, boală și moarte, cerem autorităţilor să includă în programa şcolară educaţia pentru sănătate, educația de prevenție și cea sexuală şi să colaboreze cu asociațiile de părinți și ONG-urile de profil. De asemenea, solicităm Guvernului şi societății civile să colaboreze pentru elaborarea şi aprobarea Strategiei Naţionale a Sănătăţii Reproducerii. Personal, consider fundamental şi inalienabil dreptul fiecărei femei de a dispune de corpul ei şi de a decide dacă dorește să aibă un copil sau nu.
Pe lângă toate acestea, avem nevoie de infrastructură socială (creșe, grădinițe) și de politici educaționale coerente, ce trebuie să promoveze reducerea abandonului școlar, să sprijine armonizarea vieții de familie cu profesia, oferindu-le tinerelor posibilitatea unei vieții decente. Educația pentru viață privată trebuie să promoveze valorile familiei, toleranța pentru parteneriatul de gen, și parentalitatea reciproc asumată.